Investiţie într-un viitor sănătos
O nouă ocupaţie?

 

  Alăptarea este standardul de aur pentru alimentaţia sugarului. Ea asigură o dezvoltare fizică optimă, reduce riscurile unor infecţii (respiratorii, gastrointestinale, urinare etc.), determină o dezvoltare emoţională armonioasă şi are beneficii economice atât pentru mame, cât şi pentru sistemele de sănătate. Printre cauzele principale ale malnutriţiei la sugar şi copilul mic se află lipsa alăptării şi utilizarea nejustificată a substituenţilor de lapte matern (SLM). (...)

   „Statisticile nu mint!“ – pare să fie cea mai bună justificare pentru varii afirmaţii susţinute de cifre. Dar oare aşa să fie? Statisticile morbidităţii şi mortalităţii din sănătate neglijează dimensiunea neurologică a patologiei: accidentul vascular cerebral intră în categoria afecţiunilor cardiovasculare, suferinţele creierului secundare unor comorbidităţi sunt complet neglijate, suicidul e adunat la... traumatisme (şi nu la tulburări neuropsihiatrice) ş.a.m.d. În „mileniul creierului“, sănătatea sistemului nervos nu constituie o prioritate de prim ordin. Încă. Pentru că Federaţia Mondială de Neurologie (WFN) este „vârf de lance“ al unei iniţiative globale, de reconsiderare a suferinţelor creierului. Mai multe detalii aflăm de la dl prof. dr. Vladimir Hachinski, preşedintele WFN, într-un interviu realizat de dl dr. Aurel F. Marin în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“. (...)

  Dacă terapia viitorului va fi personalizată, cu certitudine vor trebui luate în consideraţie şi funcţiile celulelor descoperite în creier, după aproape trei decenii de cercetare, de către dnii acad. Leon Dănăilă şi dr. biol. Viorel Păiş, numite cordocite-protectocite. Iar interesul ştiinţific şi practic va fi focalizat atât asupra rolului favorizant al unor procese normale, precum corticogeneza şi vasculogeneza, cât şi (sau mai ales) asupra faptului că aceste celule controlează şi inhibă, pe plan local, migrările şi proliferările anormale de la suprafaţa creierului.